Desi s-a deschis de cateva luni bune, eu abia ieri am incercat un film la Cinema City din Iulius Mall. . Sunt un pasionat de filme, dar nu ma dau in vant dupa conceptul de Multiplex. Ultimul film la cinema l-am vazut prin clasa a zecea, cand baietii inca nu plecasera la facultate si gasca era intreaga, sau tatal meu gasea o seara libera in care sa ne prefacem ca avem o relatie parinte-copil normala... Cu frigul, sobolanii si scaunele lui distruse, "Centralul" din Bacau mi-a aprins ani buni imaginatia cu cascadoriile lui Schwarzenegger , misiunile si efectele speciale imposibile ale lui Tom Cruise ori contactele vegane ale lui Jodie Foster . . De cand am venit in Iasi, la facultate, am mai vazut un singur film, la "Victoria" - Phantom of the Opera. In rest, farmecul matineului de duminica a fost inlocuit de noptile studentesti tarzii, cu filme trase de pe reteaua campusului, cel mai bun loc in care sa cauti un film inca nelansat in Romania. Cu aproape trei-patru filme noi pe saptamana, devenea o prostie sa dai bani la cinema. . Cam asa si cu Cinema City, aparut langa paradisul informatiei audio-video piratate - Tudorul. Arata foarte bine pe dinafara, promite o experienta pe masura banilor, insa n-as fi dat niciodata 14 RON pe un bilet. Doar daca ar fi fost vorba de Gladiator, Terminator 2 - Judgement Day, Batman Begins ori Saving Private Ryan... . Asta pana ieri, cand am intrat. Impuls de moment. Clasicul controlor de bilete e acum un tanar cu o freza facuta cu aspiratorul, insa elegant si amabil. Ma indruma spre sala 1 (aflu ca sunt cinci de toate). Catifea rosie pe pereti, un bufet pentru racoritoare si popcorn, afise inramate; pe hol, am senzatia retro a unor ani '80 in SUA. In schimb, sala de proiectie e moderna, cocheta, obscura si intima, cu trepte conturate de lumini albastre. Ca un facut, spectacolul incepe cu Wall'E, robotelul bun la toate, care va veni la vara si in Iasi. Adio sobolani si scaune jerpelite, acum ne destindem in fotolii, invaluiti in sunet surround... . Filmul in sine e OK, relaxant, ca pentru finalul unei zile incarcate. Inca prins de atmosfera, ma indrept spre iesire. Din nefericire, odata cu luminile iese la iveala si dezastrul din jur: peste tot, pungi si pahare de plastic aruncate, coji de seminte si floricele de porumb zdrobite in picioare... . A fost un film cu zane, printi, vrajitoare si veverite vorbitoare - o poveste frumoasa si naiva, ca multe altele pe care le urmarim inca de pe gard, scuipand seminte in capul celui din fatza.
