Cu ceva vreme în urmă Angel_nr1 cerea ajutor cu privire la un referat despre adolescenţă. Îi sugeram atunci câteva soluţii pentru realizarea unui referat „ca la carte”. Tot atunci îi spuneam că o să revin cu o însemnare pe această temă. Azi, când mi-am deschis jurnalul, am văzut o notiţă de-a ei şi mi-ama adus aminte. Aşa că o să încerc să scriu despre adolescenţă, chiar dacă nu sunt în formă de zile mari şi poate că o să iasă o tâmpenie. Aşa că dacă până la urmă o să ajung să vorbesc despre oale şi cratiţe, să nu vă mire. De parcă ar mai fi ceva care să vă mire la mine.
Cum îţi recomandam, ar trebui să începi prin a aborda subiectul din diferite prisme ştiinţifice. Eu o să încep cu cea psihologică (sic!). În acest domeniu, subiectul vârsta adolescenţei este un fel de piatră filozofală, un domeniu incert, dar fascinant în acelaşi timp. Unii se aventurează să îl pătrundă, pe când alţii fug de el fiind prea complex, chiar complicat. De aici şi multitudinea de opinii contradictorii. Adolescenţa a fost considerată vârstă de aur, a marilor realizări, vârsta marilor elanuri, integrării sociale, vârsta participării la progresul social dar şi ingrată, a crizelor, anxietăţii, nesiguranţei, insatisfacţiei, contestaţiei, marginalităţii, subculturii, vârsta dramei, cu tot ce are ea ca strălucire, dar şi artificiu etc. etc. Ceea ce este mai interesant este faptul că ambele tabere au dreptate. Diversitatea opiniilor se bazează pe mai mulţi factori: pe de o parte este vorba de unicitatea caracterială care caracterizează fiinţa umană ceea ce generează un proces complex de dezvoltare şi o multitudine de situaţii, dar mai ales faptul că adolescenţa este o perioadă de tranziţie, de transformări structurale, psiho – fiziologice. Aflat între două vârste diametral opuse: pubertate şi vârsta adultă, adolescentul este un mozaic din toate punctele de vedere. Predomină însă o serie de trăsături specifice vârstei adulte spre care se îndreaptă. Este vârsta rebelă, când adolescentul iese din universul copilăriei şi se îndreaptă către lumea adultă, dar urmându-şi propriul drum. Începe ruperea de autoritatea familiară şi integrarea în grupul celor asemenea lui. Adolescentul nu se poate rupe încă definitiv de familie, ci doar parţial, el este încă dependent material de aceasta. Apar acum aspiraţiile de viaţă, dar şi primele obstacole serioase cu largi implicaţii asupra viitorului adult. Acestea au rolul de a realiza creşterea gradului de conştientizare. Începe să conştientizeze valoarea notei şi a examenelor care îi pot influenţa viitorul prin posibilitatea / imposibilitatea alegerii unei profesii. Tot acum pot apărea şi atitudini opozante, de refuz, repulsie de învăţătură, de cunoaştere, acte de rebeliune, uneori gratuită motivată doar de dorinţa de a fi altcumva, de a fi împotriva a tot ce înseamnă autoritate, constrângere.
Adolescenţa este perioada modificărilor nu numai în planul psihic ci şi fizic. Este perioada creşterii accelerate a corpului, a transformărilor interne ale organismului care au rolul de a-l pregăti pe copil pentru viaţa adultă. Apar acum şi modificări la nivel sentimental. Creşte sensibilitatea, se reorganizează planul afectiv – motivaţional, apar sau se reorganizează sentimentele şi pasiunile. Întâlnim o serie de modificări şi în planul intelectului, înregistrându-se acum dezvoltarea capacităţilor intelectual – reflexive, precum imaginaţia sau inteligenţa, ceea ce vor duce ulterior la formarea conştiinţei de sine. Adolescentul capătă astfel o nouă percepţie asupra realităţii prin apropierea lui către lumea valorilor, construindu-şi o identitate proprie.
Toate aceste transformări se realizează diferit de la individ la individ. Astfel putem întâlni o trecere calmă la unii sau violentă la alţii.
Adolescenţa poate fi denumită şi perioada contradicţiilor dramatice, deoarece poate exista o ruptură între aspiraţii şi posibilitatea de realizare a acestora ceea ce poate duce la grave probleme de ordin individual sau chiar social. Nemulţumit de el şi de propriile realizări adolescentul poate săvârşi acte cu implicaţii deosebit de grave în plan social (este vorba aici de delincvenţă, acestea fiind adesea asociate prin implicarea în anturaje cu grave influenţe – bande, găşti – cu un vădit comportament antisocial. Este vorba de acei neadaptaţi la condiţiile impuse de societate), sau frustrările personale să fie îndreptate asupra propriei persoane (fuga de acasă – ca o încercare de refuzare a autorităţii familiale, sau consumul de droguri, ori încercări de sinucidere).
În continuare voi prezenta detaliat câteva aspecte legate de această vârstă, şi anume particularităţile anatomofiziologice, dezvoltarea psihică şi personalitatea adolescentului.
Din punct de vedere anatomofiziologic, adolescenţa este perioada finală a dezvoltării organismului. Acum ritmul creşterii începe să se atenueze treptat, corpul începe „să se redreseze” adolescentul câştigând în înălţime între 20 – 30 cm, şi 4 – 5 kg în greutate anual. Scheletul creşte rapid în această perioadă ceea ce va avea repercusiuni asupra stării de sănătate. Spre sfârşitul adolescenţei se poate spune că deja avem în faţă pe viitorul adult, asta din punct de vedere anatomofiziologic. Chiar dacă manifestă stabilitate sub aspect biologic, adolescenţii sunt încă fragili, sunt incapabili de efort îndelungat, obosesc repede, apărând pericolul surmenajului fizic. Este şi perioada de maturitate sexuală. Unii autori tind să pună pe seama contradicţiilor dintre noile potenţe fiziologice şi tabuuri, unele dintre crizele acestei vârste.
Din punct de vedere psihic, este perioada în care se va finaliza structura psihică a individului. Este perioada a ceea ce se poate exprima prin sintagma „cererii şi a ofertei”. Este perioada când adolescentul se vede nevoit să facă faţă cerinţelor societăţii, dar se poate vedea uneori neputincios în faţa unor astfel de cerinţe. De asemenea apar contradicţii şi între ceea ce aşteaptă el de la viaţă şi ce i se oferă în schimb.
Nevoile adolescentului sunt pe de o parte generate de trebuinţele pe care le resimte din noua perspectivă în care se află, dar sunt şi alte nevoi care au evoluat din perioadele anterioare şi au căpătat o nouă formă datorită noii situaţii în care se află individul. Nevoile adolescentului capătă o serie de forme precum: nevoia de creaţie cu valoare socială, apare reciprocitatea afectivă, nevoia de a împărtăşi sentimentele, nevoia de prietenii elective.
Un loc important în viaţa adolescentului îl capătă relaţii cu cei de sex opus, care de cele mai multe ori capătă forma unor relaţii platonice, romantice cu o importantă încărcătură de reverie şi fantezie. Au loc acum acele „furtuni” afective, ruperispectaculoase şi dramatice de prietenii. Apare „prima iubire” care are implicaţii profunde asupra vieţii afective a adolescentului şi a viitorului adult. Vezi aici şi însemnarea mea First love. Parcă aşa se numea.
Începe acum nevoia de singularizare, de manifestare ca personalitate de sine stătătoare, de a ieşi din „umbră”, de a produce ceva nou, original şi excentric. Nevoia de a se rupe de tipare, face din adolescent un „luptător”. El va căuta cu orice prilej să-şi întreacă prietenii în orice ceea ce face: ceea ce duce nu de puţine ori la comportamente antisociale, deviante, la afişări depravate sexuale, chiar dacă nu le găseşte întotdeauna plăcute. Important este la această vârstă să fii altfel şi să fii apreciat, chiar dacă nu-ţi face nici o plăcere ceea ce faci. Se întâmplă ca adolescentul să rămână robul unor astfel de comportamente.
Lăsând la o parte această latură negativă, este bine să menţionez şi câteva aspecte pozitive, nu sunt atât de sadic. La această vârstă apr şi primele creaţii cu adevărat valoroase. Se trece de la stadiul de consumator la cel de creator. Exemplele de personalităţi care şi-au început „cariera” la vârsta adolescenţei sunt numeroase. Amintesc aici pe M. Eminescu, Norbert Wiener, Mendelshon Bartholdy, N. Grigorescu etc. etc.
Noile cerinţe implică şi nevoia dezvoltării psihicului şi mai ales a unor instrumente ale acestuia. Se remarcă acum consolidarea structurilor gândirii logico – formale, a capacităţii de interpretare şi evaluare, de planificare, de anticipare, de predicţie, spiritul critic şi autocritic. Apare gustul pentru raţionament şi atitudinea critică pentru valori. Se dezvoltă în aceeaşi măsură şi imaginaţia, dar şi limbajul. La această vârstă se dezvoltă debitul verbal, fluenţa dar şi flexibilitatea verbală. Se elaborează algoritmi şi stereotipii verbale, dar tot acum pătrund şi cuvinte parazite, excesele de exclamaţii, superlativele, vulgarismele, agramatismele (de care unii nu vor scăpa toată viaţa), neglijenţa în stilul comunicării fie ca insuficienţă cognitivă, fie din teribilism (e valabilă şi aici observaţia anterioară).
În plan afectiv el va dovedi reciprocitate deoarece sensibilitatea afectivă se îmbogăţeşte foarte mult, se erotizează, apar sentimente superioare precum prietenia şi dragostea.
Aceste forme ale maturizării, intelectuale şi afective, îl vor ajuta pe adolescent să se poată raporta atât la sine cât şi la alţii.
Cât priveşte conduita adolescentului, Jean Rousselet remarca trei tipuri:
1)conduita revoltei – ceea ce nu cred că mai e cazul să o dezvolt;
2)conduita închiderii în sine – sau a reveriei, a tipului introvertit;
3)conduita exaltării şi afirmării – confruntare deschisă cu ceilalţi, dezinteres pentru viitorul material, lupta de dragul luptei, obţinerea satisfacţii indiferent de consecinţe. Pot apărea şi unele tentative de suicid datorită imposibilităţii satisfacerii tuturor dorinţelor.
Apare acum conflictul între generaţii din punct de vedere al valorilor morale şi al comportamentelor. Tot acum adolescentul îşi descoperă identitatea vocaţională ca urmare a procesului de autocunoaştere.
Ar mai fi multe de spus despre adolescenţă şi adolescenţi. Angel_nr1 sper că îţi vor fi de folos. Dacă mai ai nevoie de informaţii, spune şi în limita timpului am să mai scriu câte ceva.
Numar de vizite: 79773
Notite de la cititori (30)
Au drept de postare doar membrii site-ului.
Chiar imi place ce spui si e adevarat, sunt adolescent si stiu.As vrea daca si tu de siguranta vrei, sa ma ajuti sa construiesc un eseu despre faptul ca adolescentii sunt superficiali.Multumesc :) [
inger demonic
]
Joi, 23 Octombrie 2008, ora 19:22
multi au incercat sa gaseasca o definitie adolescentei, dar numai cei ce traiesc, in prezent, aceasta perioada pot spune k e cea mai frumoasa, dar si cea mai grea, deoarece t afli intr-o continua schimbare.doar in acesti ani ai puterea sa plutesti si ai puterea sa pendulezi intre cer si pamant. sfat: BUCURATI-VA D ACEASTA PERIOADA! [
Anonim
]
Marti, 31 Ianuarie 2006, ora 19:08
ai distrus tot cu orgoliul acela exagerat... [
Anonim
]
Vineri, 27 Ianuarie 2006, ora 12:56
si da...eu am stiut sa vin cu un cadou si sa ti-l dau in mana...tu ai trimis pe altii. ceea ce nu ai inteles este ca as fi preferat doar un "la multi ani " de la tine , chiar prin telefon spus...ceea ce ai spus acum cateva zile sa fi spus de pe idul tau...si tot asa . cum pot ava incredere cand iti gasesti mereu portite pt eventualitatea unui "nu" ? ceva nu e k acolo ...poate suntem prea diferiti. [
Anonim
]
Vineri, 27 Ianuarie 2006, ora 12:17
oricum, ca reglula de baza, sa stiti oameni buni ca nu e de ajuns iubirea....increderea si respectul sunt esentiale. dar pariez ca stiati asta . aici nu a existat...si dc a existat vreodata, s-au pierdut definitiv pe parcurs . [
Anonim
]
Vineri, 27 Ianuarie 2006, ora 11:52
stati linistiti...era clar razbunare. altfel nu s-ar fi folosit atata anonimatul si minciuna...nu inteleg de ce au facut-o cei care se considerau prieteni ai mei...dar e k si asa . [
Anonim
]
Vineri, 27 Ianuarie 2006, ora 11:43
CLAUDIA/ALLAINA - normal, n-ai gasit in tot Aradul ala nici o pula sa te calmeze si pe tine, de tot tragi inspre Oltenia? stiu ca esti obsedata, ma intreb doar cand te vei calma...ia si tu ceva de "Cal Mare"! [
Anonim
]
Vineri, 27 Ianuarie 2006, ora 09:56
tragedia este ca sunt si eu la fel de orgolioasa. mai exista posibilitatea sa se joace ...pur si simplu, pt ca se plictiseste...cum a scris mai jos, si facand rau de dragul de a-l face...din placere.
si uite asa trec anii din viata noastra ... [
Anonim
]
Vineri, 27 Ianuarie 2006, ora 01:34
sa va lamuresc eu...anonima. eu sunt cea despre care a scris in acest jurnal. a crezut ca ma va aduce inapoi cu astfel de scrisori...si cu cele mai urate fapte pe care le poate face vreodata cineva. ce e mai trist e ca imi pasa si mie, dar in primul rand cel care scrie nu poate trece peste orgoliu...(de aici anonimatul) si de aici si imposibilitatea de a ma fi recuperat in un an ...claudia [
Anonim
]
Vineri, 27 Ianuarie 2006, ora 01:31
si daca da...spune-mi, cum te cred? tu crezi ca nu faci rau? spune !!! [
Anonim
]
Joi, 26 Ianuarie 2006, ora 23:29
mai..tu chiar ma iubesti ? [
Anonim
]
Joi, 26 Ianuarie 2006, ora 23:27
Sahib, suntem de prea mult timp pe-aci si ar trebui sa ma cunosti oarecum. Stii ca am mai spus de ce ii las pe anonimi sa-ni puna notite. Nu sunt eu cel care sa le "taie elanul intelectual".Au drepturi si libertati mult mai mari si care odata uzitate produc mai mult rau decat o amarata de notita intr-un jurnal care pe deasupra mai e si apocrif, in loc sa-i zic pseudojurnal.Merci oricum pt sugestie [
nextmarius
]
Joi, 26 Ianuarie 2006, ora 23:09
vad ca stii :) . [
Anonim
]
Joi, 26 Ianuarie 2006, ora 22:30
de ce accepti notite anonime? eviti sa mai faci confuzii si acuze...asa si eu pot fi...caludia, mariana, perdita, anemona, sorana, toata trupa ASIA sau chiar Paris Hilton :))... [
sahib
]
Joi, 26 Ianuarie 2006, ora 20:11
Eu patetic? Apropo, stii vorbea ceea cu vulpea si cu strugurii? Vezi ca se importa in lunile de iarna. [
nextmarius
]
Joi, 26 Ianuarie 2006, ora 14:08
ah..si aveam doua...daca te interesa...pe care le stii oricum [
Anonim
]
Miercuri, 25 Ianuarie 2006, ora 22:34
auzi mariusica...esti patetic !!! [
Anonim
]
Miercuri, 25 Ianuarie 2006, ora 22:23
Auzi Claudita! De ce nu te logezi cu unul dintre nenumaratele tale nick-uri? Sau inca nu vrei sa-ti patezi reputatia vreunuia? Stii ceva? Ce te doare pe tine de noi? Noi ne descarcam pe Jurnale, in rest avem o casnicie fericita.Trebuia sa gasim si noi o cale pentru a evita monotonia, nu? [
nextmarius
]
Miercuri, 25 Ianuarie 2006, ora 22:19
tu nu stii ce inseamna iubirea. nu faci decat sa apelezi la diverse strategii ca sa fie lucrurile cum vrei tu...si sa te uiti apoi la tine si sa spui : inca o medalie. sa cauti solutii fara a tine cont de nici o regula morala macar ca sa pici mereu in picioare . nu stii ce inseamna sa fii dedicat , sa dai fara sa astepti macar sa ti se dea...sa RISTI...pt un vis
...claudia... e trist... [
Anonim
]
Miercuri, 25 Ianuarie 2006, ora 15:22
nu mi-ai raspuns inca. sa stii ca astept....cu nerabdare, ca o tipa de pe mirc pe care o lasi sa astepte... [
Anonim
]
Miercuri, 25 Ianuarie 2006, ora 00:33
ea stie ca i-ai promis? eu nu te judec, incerc sa te ajut. sa zboare ? daca ea te iubeste, ca din scrisori asa pare, de ce nu ai zbura cu ea?
ce fel de iubire e asta? ce ii dai tu mai exact? mereu iti ceri scuze...pt un rau sau altul, dar o data nu am citit ca ai facut-o atat de fericita...mereu lacrimi...mie imi pare ca nu e incredere acolo. ca nu va dati putere unul altuia. claudia [
Anonim
]
Miercuri, 25 Ianuarie 2006, ora 00:28
cand ai promis? claudia [
Anonim
]
Miercuri, 25 Ianuarie 2006, ora 00:24
Nu cred ca sunt cuvinte capabile sa descrie ceea ce simt eu pt ea.Incerc din rasputeri si in numele iubirii pe care i-o port sper sa si reusesc.Am promis ca voi fi alaturi de ea indiferent de alegerea facuta, chiar daca eu vad o "alta cale".Nu cred ca esti tu in masura sa ma judeci.Fiecare am facut o alegere si ne asumam consecintele.Ea tb sa "zboare" si o voi ajuta cat voi putea, cat ma va lasa. [
nextmarius
]
Miercuri, 25 Ianuarie 2006, ora 00:22
fara un scancet de durere si de oboseala ? daca asta e cel mai important lucru pt tine..cum lupti pentru el? de ce sa o faci sa vada ceva ce nu vrea sa vada ? ca sa sufere ? pt ca ea stie cu siguranta ca mai sunt si alte moduri de a vedea lucrurile...dar e oarba voit ...pt ca stie ca ar deruta-o...pt ca numai asa poate sa dea totul pentru ceva ...chiar daca greseste ...tot claudia... [
Anonim
]
Marti, 24 Ianuarie 2006, ora 17:37
dar am ca o ultima interventie ...o intrebare. in numele iubirii pe care o porti in suflet...esti capabil sa dai tot fara sa primesti nimic in schimb?
sa faci din dorintele celei pe care o iubesti reguli si pt tine...sa o sustii indiferent de ceea ce face si vrea, indiferent daca tu crezi ca e o mare greseala...numai pt ca pe ea asta o face fericita ? claudia [
Anonim
]
Marti, 24 Ianuarie 2006, ora 17:31
si atunci eu de ce nu te gasesc sincer ? de ce nu reusesc sa simt ca pot avea incredere...? de ce nu te vad...asa cum te prezinti ? claudia [
Anonim
]
Marti, 24 Ianuarie 2006, ora 16:38
subiectiv.
Asta e. Sunt acolo amintiri de care nu ma pot lepada si nici nu vreau, mai ales ca o sa ma urmareasca toata viata. [
nextmarius
]
Luni, 23 Ianuarie 2006, ora 20:44
Pentru anonimul care se semneaza Claudia: ne cunoastem cumva? Iti sunt cumva dator? Crezi ca ar tb sa-ti dau oarecum socoteala pentru ceva?
Pentru celalalt anomim: suferinta este o parte din noi. Si din mine. Treaba mea daca sufar, daca sunt nostalgic.
Poate nu am fost destul de clar: lui Angel_nr1 ii trebuia un material despre adolescenta pt un referat. I-am scris ceva. Pe alocuri am fost [
nextmarius
]
Luni, 23 Ianuarie 2006, ora 20:39
hai sa suferim ! ca ne place !!!! [
Anonim
]
Duminica, 22 Ianuarie 2006, ora 23:15
de ce faci asta? de ce nu mi-ai spus pana acum nimic? claudia... [
Anonim
]